Monthly Archives: July 2015

Pasi de urmat pentru trantori

Standard

Stau si sorb cate o gurita de Jack cu suc de mere si stramb din nas. De ce? Pentru ca-mi permit.

Nu ma-ntelege gresit, cititorule, nu-mi displace gustul, ci randamentul unora in viata.Stau si-mi masor milimetric aptitudine si-ajung la concluzia c-am realizat mai mult in 2 ani cat alti reusesc sa realizeze o viata intreaga. Nu vreau sa ma laud, nu. Vreau doar sa subliniez faptul ca orice pusti sau pustoaica poate sa-si cladeasca propriul success, propria cariera. Nu e o noutate, da’ bag seama ca trebuie sa raspandesc acest mit pana-l invatam toti pe de rost. Si-asa m-am gandit sa mai scriu inc-o postare pe blog-ul asta uitat de lume, insiruind o serie de idei.. poate, poate vor ajuta pe cineva.

1. Inceteaza sa vanezi inorogi si vise imposibile. Daca ai terminat o facultate, nu te astepta sa te angajezi pe 4000 ron din prima, si-am sa explic de ce:

a) Nu da nimeni doi bani pe studiile tale din facultate, decat daca-ti cauti posturi pe domeniul studiat si chiar si asa, s-ar putea sa ai o surpiza neplacuta si sa faci cafele ani buni la rand. Nu vreau sa sustin incultura, in niciun caz (am pretentia ca cineva cu studii superioare sa nu fie atat de stupid incat sa citeasca mot-a-mot ce scriu si sa sustraga doar idei negativiste). Vreau sa-ntelegeti ca orice facultate e buna. Te formeaza. Daca nu pe domeniul studiat, macar din punct de vedere social. Inveti cum sa interactionezi cu oamenii, dezvolti abilitati de comunicare, te maturizezi.

b) Daca ai facut o facultate doar cu fituica sub fusta, cu banii lu’ tati in plic sau cu prezenta doar la examene, atunci, prietene, esti un prost si-ai irosit una din cele mai frumoase perioade ale vietii.

c) De asemenea, trebuie sa intelegeti ca o facultate “buna” inseamna fix zero pe hartie, daca tu in interviu imi vii cu expresii de genul “imi place sa dansez, sa ascult muzica, sa ma plimb”.

d) Inorogul = job-ul de vis. S-ar putea sa nu-l gasesti din prima sau, mai rau, sa-l ai si sa realizezi cu stupoare ca nu-ti place. Nu trebuie sa disperi. Mai incearca o data. Ma scot din sarite oamenii la 30-35 de ani care stau someri si ridica din umeri zicand “nu-mi gasesc job”. Ma lasi? Angajari se fac pretudindeni, mereu. Trebuie doar sa vrei. Iar daca ai impresia ca job-ul respectiv e mai jos decat tinta pe care vrei sa o atingi in viata ta mizera, afla ca somajul e sub nivelul marii daca vorbim de evolutie profesionala.

2. Varsta nu este o scuza.

a) Am scris si mai sus: daca ai 30-35 de ani da’ stai pe somaj, ar trebui sa faci ceva.

b) Daca argumentul tau este ca ai o varsta, deci nu trebuie sa ti se explice ceva, din nou.. ar cam trebui sa faci ceva. Varsta nu e o scuza pentru un comportament lipsit de profesionalism si-o atitudine de vagabond.

c) Munca nu e rusinoasa, indiferent de varsta. Da, va dau dreptate daca-mi spuneti ca 1500 ron n-ajung pentru cineva cu familie, copil etc, dar asta nu e o scuza sa refuzi sa muncesti. Adica, ai nevoie de bani, ai datorii, da’ mai bine stai inca 3-4 luni pe tusa, poate se iveste ceva mai bun. Vise d-astea. Pe de alta parte, cine v-a pus dom’le sa turnati copii cand nu aveti un venit stabil? N-ati avut parte de lectii la scoala cu prezervativul si castravetele?

3. Job-ul nepotrivit

a) Niciun job nu e perfect asa cum niciun job nu e nepotrivit. Job-ul e job, iar banul e ban, oricare ar fi cerintele job-ului (atentie, nu promovez prostitutia). La urma urmei, fiecare ia ce decizie vrea, insa daca un job ti se pare nepotrivit, atunci de ce ai mai aplicat la el? De ce ai irosit timpul atator oameni, doar ca sa ranjesti la interviu ca un idiot si sa refuzi oferta?

b) Angajeaza-te unde poti. E posibil sa cresti de acolo. Munceste. Nu sta cu burta la soare, visand la cocktail-uri la Kudos. E penibil daca n-ai bani sa-ti platesti chiria, da’ nu vrei sa te angajezi ca “nu te prinde”. Desigur, sunt unii care au stofa de sefi si altii care mai au de invatat, insa nu se stie niciodata cine s-ar putea sa-ti observe dedicatia.

c) Da-ti silinta in ceea ce faci. N-o arde ca nepasatoru’, facand treaba doar ca sa fie facuta. Cu asta cred c-am zis tot.

d) Aspira la mai mult. Fa-te remarcat. Incearca sa muncesti cat sa-ti meriti banii, iar apoi sa muncesti si mai mult. Evalueaza-ti munca si mareste-ti salariul.

4. Trezeste-te. S-ar putea sa te izbeasca realitatea mult prea tarziu.

a) Incearca sa-ti pui intrebari daca inaintezi in varsta si inca traieste de la un salariu la altul.

b) Schimba ceva in viata ta (si ma refer tot la job) daca ajungi sa-ti faci imprumuturi la banca pentru lucruri marunte precum un telefon/calculator

c) Da-ti doua palme daca ai 40 de ani, masina de mii de euro in leasing si stai cu parintii.

5. Generalitate: viata e caleidoscopica.

a) daca soarta ti-a dat un pumn in stomac, ia-o de la capat. Nu te plange.

b) daca ti se pare ca ti s-au terminat puteriile, nu cauta scurtaturi spre castiguri. Iti faci tie mai rau. Cam vaga ideea asta, insa sunt sigura ca multi vor interpreta fix ce vreau.

c) Nu te astepta ca totul sa fie roz mereu. Nu e. Daca inca ai impresia asta pentru ca mami si tati te-au tinut departe de “tragediile” vietii, atunci imi pare rau pentru tine. Afla ca mami si tati nu vor fi alaturi de tine pana ajungi in sicriu (decat daca-ti izbesti Ferrari-ul de un stalp sau ceva de genul asta).

E trist, dar asta e realitatea. Banii n-aduc fericirea, dar o intretin. Nu mai fi lichea.

* urmeaza un post pentru cei care au pile, banii parintilor si nicio scuza. (nu de alta, da’ am intalnit si astfel de specimene).