Category Archives: Wishlist

Îmi retrag cuvintele.

Standard

Da, am fost fucking ironică în momentul fatidic când am declarat această zi una specială. S-a adeverit până la urmă că-n marea asta plină de informaţii de câcat, un scurt browsing nu strică niciodată, căci nu ştii peste ce bogăţie necunoscută dai. E 29 şi-mi zdruncin plămânii la maxim şi-mi flexez muşchii abdominali de râs ştiind că sărbătoriţii de astăzi îşi fac ziua de naştere o dată la patru ani, pişa-m-aş pe gratuitatea voastră din cluburi şi beneficiile nemeritate de care vă bucuraţi. Mâine, altă zi mai de câcat, mirificul 1 martie de care am tot scris şi de care am tot reuşit să mă feresc prin atitudinea mea antisocială de urs ce hibernează când e frig.

Dar totuşi, revenind.. look at the bright side. Astăzi am descoperit că-n bălăria  asta de  câcat muzical promovat prin nenumărate concerte, rahat pe care-l critic şi-l pocnesc de fiecare dată când am ocazia, s-a ivit nemaipomenita ocazie să-mi văd idolii din nou, pe 6 august. Astăzi am aflat, probabil printre ultimele persoane.. şi dacă primesc comentarii de genul “ha ha, eu ştiam de mult că vin ăia în România” te iau pe tine, cititorule, la o tăvăleală lingvistică prin tot arborele tău genealogic. Da, ei vor veni. Eu voi fi acolo. E wishlist-ul meu ultim de luna asta: Să ajung acolo. Nu ştiu încă dacă voi merge singură sau voi corupe pe cineva. Nu ştiu cât de isterică voi fi acolo. Nu ştiu dacă vă pasă sau nu, dar pe lângă RHCP, concertul ăsta de pe 6 august îmi va completa ciclul anual de fenomenalităţi. Şi dacă se trezeşte un idiot să-mi critice preferinţele muzicale, următorul post va fi dedicat acelor oameni care ascultă bâzâitoare româneşti cu voci feminine, lăbăreli triste semnate Elvis de România sau rahat manelizat cu bling bling şi ching ching.

Deci şi prin urmare, îmi retrag cuvintele. E o zi specială pentru egoismul meu enorm. Vreau să merg la concert. Vreau bilet. Asta vreau de ziua mea care nu e pe 29 februarie sau alte zile d-astea care stârnesc interes. Amin!

Şi da, mi-am încălcat “principiile” şi am postat într-o zi de două ori. Critică-mă.

oi.

Standard

latura mea sensibilă şi piţiponcească s-a intensificat în ultima vreme din cauze necunoscute. wishlisting. imaginea vorbeşte de la sine şi, da, am postat asta pt că nu am nimic altceva de postat.

Hai să.. NU.

Standard

N-am răbdare deloc astăzi, m-am perindat prea mult pe la shopping-ul de pantofiori, urmeează târgul de mirese, prostii d-astea pe care eu, personal n-am să le înţeleg în viitorii 5 ani.

A nins azi, da. Primul fulg căzut pe câmpul din faţa geamului meu mi-a dat de înţeles că băltoaca aia de mâine, aia fleşcăitoare în care-mi voi băga cizmele când ies din casă, e mai mică decât băltoaca de ipocrizie în care m-am aşezat comfortabil. Am vrut zăpadă, acum mă enervează. Exact comportamentul ăsta-mi lipsea, de râzgâiată care n-are ce face-n timpul liber şi vreau tot felul de chestii absurde.

Vorbind de absurdităţi, azi-mâine.. sau poate termen nelimitat.. m-am hotărât să NU. Spun nu telefoanelor, nu discuţiilor interminabile despre nimic, nu facebook-ului care m-a plictisit enorm cu câcaturile voastre de mesaje cu şi despre Băsescu, nu messenger-ului, nu muzicii (bine, aici mai merge câte ceva.. dar simt aşa cum mă apropii de un alt prag în care strâmb din nas la absolut orice), nu proiectelor care mi-au mâncat zilele, nu sesiunii, nu rochiilor de mireasă, nu petrecerilor idioate unde gazdele sunt genul ăla de oameni cu ceafăă triplă, ascultători de Adi Minune şi Metallica, nu ţie, nu lui, nu nu, nu şi iarăşi nu.

“Azi nu, te rog eu nu” fredonă ea râgâind surprinzător de gălăgios pentru o domnişoară. Azi chiar am zis nu scrisului şi asta mă trânteşte din nou în mocirla ipocriziei mele fantastice, pentru că totuşi îmi tastez acum bălăriile doar pentru a vă irosi timpul. Am zis nu chiar şi melancoliei care-mi revine la fiecare miros asemănător cu vanilia, melodie preferată, tricou bleu, soneria telefonului,  discuţii despre vacanţa de iarnă etc. Încerc să zic nu pentru tot restul vieţii, pentru că nu-ul este cea mai bună variantă.

Azi îmi doresc să nu, mâine nu… Am apăsat “stop”.